Partea superioară care acoperă o clădire poartă denumirea de acoperiș, având ca rol principal acela de a proteja construcția de intemperii: ploaie, zăpadă, vânt, frig sau căldură. Cu toate acestea, el are și un rol estetic, fiind limita dintre exterior și interior.

Acoperișurile pot fi clasificate după mai multe criterii, deoarece au o structură complexă și sunt expuse diferitelor influențe exterioare și interioare.

Panta este unul dintre aceste criterii. Ea reprezintă unghiul dintre planul acoperișului și planul orizontal. Panta acoperișului este o trăsătură determinantă pentru aspectul și masa construcției, dar este importantă și pentru că influențează aspectul structurii acoperișului și a modalităților de protecție împotriva efectelor climaterice.

Așadar, în funcție de pantă, acoperișurile se împart în următoarele categorii:

  • acoperișuri plate α < 5°
  • acoperișuri cu pantă mică 5° < α < 15°
  • acoperișuri cu pantă medie 15° < α < 45°
  • acoperișuri cu pantă abruptă 45° < α

Spuneam că panta este importantă și datorită faptului că are impact asupra modului în care construcția este protejată de intemperii, iar una dintre acestea este reprezentată de încărcările date de zăpadă.

Acțiunile în construcții sunt cauzele ce determină solicitări mecanice în elementele de construcție. În calculul clădirilor, ele sunt reprezentate prin încărcări (sau sarcini).

Încărcarea climatică din zăpadă este una frecventă în țara noastră. Ea este influențată de greutatea stratului de zăpadă pe teren orizontal, de condițiile de expunere a construcțiilor și de forma acoperișurilor. Zăpada se depune pe suprafețele înclinate până la 60° ale acoperișurilor, iar peste această valoare, stratul de zăpadă va aluneca.

Influența pantei acoperișului asupra valorii încărcării de zăpadă.
cz → marchează aglomerarea de zăpadă

Așadar, panta acoperișului este invers proporțională cu mărimea stratului de zăpadă care se depune pe acoperiș. Totodată, cu cat este mai abrupt acoperișul, cu atât mai mult va rezista materialul învelitorii, deoarece gheața si zăpada nu se pot depune în cantități mari, astfel încât sa-l distrugă.

În același timp, zona în care se află clădirea are și ea impact asupra mărimii stratului de zăpadă ce se depune pe acoperiș. Iată cum arată zonificarea țării în funcție de grosimea stratului de zăpadă. (gz → greutatea stratului de zăpadă).

Forma acoperișului cu suprafețe plane înclinate trebuie să fie cât mai simplă, deoarece într-o formă complexă de acoperiș apar multe dolii (șanț sau unghi format la intersecția a două versante de acoperiș) – porțiuni cu etanșietate scăzută – iar iarna se ivesc aglomerările de zăpadă, ceea ce sporește încărcarea pe elementele componente ale șarpantei (schelet format din piese de lemn, de metal sau de beton armat, care susține învelitoarea unui acoperiș).

Acoperiș surpat din cauza încărcării cu zăpadă

Pentru protecția acoperișului casei pot fi montate parazăpezi. Fiind concepute special pentru a face fata sezonului rece, parazăpezile pot fi montate pe orice tip de acoperiș, iar acestea vor preveni riscul alunecării bruște a unor cantități mari de zăpadă (evitându-se astfel și efectul de zăpadă care atârnă pe marginea acoperișului). Există două tipuri de parazăpezi: cu tuburi sau cu grilaj.

parazăpezi

În concluzie, putem afirma că încărcările date de zăpadă au impact direct asupra formei acoperișurilor. Observăm asta din forma acoperișurilor, care s-a dezvoltat diferit în funcție de zona în care clădirea a fost construită. Dacă în zona montană, predomină acoperișurile cu panta abruptă, în zonele litorale, sau în zonele unde stratul de zăpadă este mai mic, predomină acoperișurile cu pantă mai mică.

casă din Maramureș

casă din Moldova

casă din Dobrogea